CALIST CALIST 5111/2004
"Metode de detectie a alimentelor ce au fost supuse tratamentului cu radiatii ionizante"

 

Obiectivele proiectului

Detectarea alimentelor iradiate este, in primul rand, un serviciu in beneficiul si pentru protectia consumatorului si care vizeaza securitatea produselor alimentare.

Principalul obiectiv al proiectului este sa dezvolte metodele de detectie a alimentelor iradiate in conformitate cu standardele europene integrandu-le intr-un sistem de management al calitatii certificat. Astfel proiectul este in acord cu scopurile Programului CALIST (Calitate - Standardizare) si cu Obiectivul Principal al Subprogramul MTM.


Proiectul este in acord si cu Obiectivele Specifice dezvoltand metode si tehnici:

  • legate de sanatatea publica, protectia consumatorului si securitatea produselor alimentare, in vederea armonizarii cu cadrul reglementat al UE (1.4.);
  • noi, intr-un domeniu privind siguranta vietii si protectia sanatatii (1.2.);
  • performante, necesare evaluarii si certificarii conformitatii produselor alimentare (1.3.);
  • ce conditioneaza libera circulatie a bunurilor alimentare in spatiul european (1.5.).


Deoarece probabilitatea ca pe piata alimentara din Romania sa existe alimente iradiate si neetichetate corespunzator este considerabila, proiectul isi propune in etapa de demonstrare sa investigheze piata romaneasca.

Se vor studia si experimenta metodele de detectie a alimentelor iradiate in vederea validarii si implementarii lor in conformitate cu standardele europene astfel incat calitatea rezultatelor obtinute in urma investigatiei sa fie la acelasi nivel cu cele obtinute in Uniunea Europeana.

Pe langa informatiile de prima importanta pentru securitatea alimentara, datele obtinute in etapa de demonstrare vor constitui un raport de tara preliminar catre Uniunea Europeana, intrucit etapa de diseminare prevede o pagina web cu acces nerestrictionat.

Metodele de detectie a alimentelor iradiate sunt specifice anumitor tipuri de produse sau ingrediente alimentare. Adeseori este nevoie de doua metode care sa confirme iradierea produsului respectiv. Pe de alta parte, marimile fizice masurabile specifice iradierii scad in timp sub limita de detectie. Acest fenomen poate sa apara sau poate fi influentat de conditiile de pastrare a alimentelor intre momentul iradierii si momentul masuratorii. In aceste conditii un obiectiv alt obiectiv, implicit, al proiectului este alegerea categoriilor de alimente adecvate fiecarui tip de test.
sus


 

Participantii la proiect si managementul acestuia

Proiectul va fi condus de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” [ www.nipne.ro ] si se va realiza in colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor [ www.infim.ro ]. Proiectul va implica cercetatori (biofizicieni, biologi, chimisti, fizicieni, ingineri) si specialisti în domeniul proiectului. Partenerii dispun de dotarea necesara realizarii proiectului si au acces la baze materiale ale altor organizatii economice si institutii.


Directorul de proiect, dl. Dr. Ing. Corneliu Catalin Ponta, are competenta stiintifica si manageriala recunoscute pe plan intern si international. Nivelul de pregatire, competenta si experienta al echipei de lucru sunt de asemenea recunoscute pe plan intern si international. O componenta importanta va fi implicarea, instruirea si promovarea tinerilor care vor avea un rol activ in realizarea proiectului. Ei vor beneficia de sprijin logistic si financiar corespunzator.


Proiectul imbina printr-un management modern, nevoia urgenta de implementare a metodelor de identificare a alimentelor iradiate cu rigoarea si precizia ce trebuie sa caracterizeze orice metoda analitica. Va exista o buna comunicare intre parteneri pentru a permite o autoevaluare permanenta.
Pentru a putea efectua un screening semnificativ pe piata romaneasca si pentru pregatirea etaloanelor si a mostrelor necesare, conducatorul proiectului (IFIN-HH) va cofinanta acest proiect. Cofinantarea provine din activitatea comerciala a conducatorului de proiect in domeniul iradierilor tehnologice.


Va fi redactata si publicata o pagina web in limbile romana si engleza care va contine informatii privind proiectul, intrucat partenerii au decis sa faca publice rezultatele activitatii lor. Pagina va fi semnalata ministerelor interesate, care astfel vor putea folosi datele pentru eventuale raportari solicitate de UE si vor putea lucra interactiv cu partenerii proiectului. Varianta in limba engleza va servi la prezentarea si valorificarea competentelor dobindite prin proiect, intr-un cadru european - PC 6 si AIEA.


Conducatorul de proiect va organiza un seminar national, ca actiune suport, in etapa de diseminare, la care vor fi invitati reprezentanti ai MSF si MAAP (ministere cu responsabilitatea aplicarii controlului alimentelor iradiate), Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (organism guvernamental), Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorului (ONG), mass media, cu care ocazie se va distribui si o brosura ce va sintetiza rezultatele proiectului.
sus


 

Situatia pe plan national si international la nivelul domeniului proiectului

Securitatea alimentara

Securitatea alimentului si a nutritiei populatiei este o problema de interes general. Toti cei implicati in industria alimentara - de la producatorii de materie prima pana la comercianti - trebuie sa se asigure ca alimentele care ajung la consumatori sunt sigure. Statistici din tarile industrializate arata ca pana la 10% din populatia acestor tari poate suferi anual imbolnaviri de provenienta alimentara. Cea mai mare parte se insanatosesc, dar cresterea virulenta a unor noi tipuri de bacterii precum
E.coli O157:H7, care era necunoscuta cu 25 de ani in urma, poate fi fatala pentru copii, varstnici sau cei cu organismul slabit.

In Romania, epidemii de gastroenterita provocate de Salmonella sunt frecvent semnalate in mass media. Alimentele, materiile prime alimentare, suplimentele nutritive naturale, plantele medicinale si aromatice, au inevitabil o incarcatura microbiana initiala cu cateva ordine de marime mai mare decat cea admisa in normele de legislatie sanitara. Ca un factor agravant, unele microorganisme prezente sunt patogene sau conditionat patogene (devin patogene in anumite conditii de mediu, favorabile dezvoltarii proprii).

Specia umana a luptat permanent cu aceasta situatie: pe de o parte s-a adaptat perfectionandu-si sistemul imunitar, pe de alta parte a folosit tehnici de anihilare a agresorilor biologici cum ar fi gatitul mancarii, conservarea alimentelor prin sarare, afumare, uscare sau mai de curand, prin refrigerare. Aparitia antibioticelor a permis solutionarea medicala a situatiilor acute, dar ca efect pervers a slabit sistemul imunitar. Acest dezechilibru genetic a fost compensat cu masuri din ce in ce mai drastice privind calitatea microbiologica a alimentelor. Pe cale de consecinta aproape au fost eliminate de pe piata produsele alimentare artizanale in dauna produselor industriale, caci numai acestora din urma li se poate aplica un sistem de management al calitatii si un sistem de trasabilitate, care conduce la eliminarea actorilor incorecti sau neglijenti. Este vorba in primul rand de toate lactatele, produsele din carne, cereale, chiar legume si bauturi. Animalele de sacrificiu sunt marcate individual, urmarite si controlate din punct de vedere sanitar.

Acest trend a fost impus de tarile dezvoltate, printre care desigur cele din Uniunea Europeana, constituind una din dificultatile atingerii "nivelului" (aquis !) comunitar in dosarul agriculturii, pentru tarile ce aspira la UE. La nivel sistemic, UE are probleme din categoria celor de mai sus cu toate tarile din care importa alimente. De aceea legislatia specifica este foarte aspra si constrangatoare (un exemplu este reactia UE la boala vacii nebune).

Tratamentul antimicrobian clasic

Multa vreme reducerea continutului microbian, mai ales la mirodenii, cereale, plante medicinale si aromatice, legume uscate, fructe, s-a bazat pe metode traditionale, precum si pe desinfectia cu gaze toxice: bromura de metil, oxid de etilena, fosfura de aluminu et al.

Din diverse motive, aceste tratamente in masa au devenit interzise:

  • halogenii (deci si bromura de metil) pentru ca altereaza stratul de ozon, conform Protocolului de la Montreal;
  • oxidul de etilena pentru ca se absoarbe partial in produsele tratate si s-a dovedit cancerigen;
  • fosfura de aluminiu pentru ca degaja hidrogen fosforat, gaz extrem de toxic.

Pe de alta parte, prin uscare la temperaturi moderate -cazul mirodeniilor, legumelor uscate, plantelor- nu se poate reduce semnificativ continutul microbian, iar prin uscare la temperaturi inalte se altereaza calitatile organoleptice si se micsoreaza substantial continutul in principii active. Utilizarea insecticidelor, a pesticidelor sau a fungicidelor, substante foarte periculoase, are regim special. Este evident ca orice metoda s-ar folosi, ea nu are numai avantaje. Dezavantajele si riscurile trebuie bine stiute si cumpanite astfel incit rezultanta sa fie pozitiva.


Tratamentul antimicrobian cu radiatii ionizante

O alternativa convenabila pare a fi tratamentul prin iradiere care asigura scaderea numarului de agenti patogeni la nivelul admis in legislatie, care poate fi aplicat industrial si care implica costuri suportabile. Iradierea alimentelor a inceput sa fie studiata la inceputul anilor ’50, iar procesul tehnologic a fost pregatit pentru comercializare la sfarsitul anilor ’50.

Urmare a unor studii serioase -microbiologice, toxicologice, nutritionale s.a.- tratamentul prin iradiere a fost acceptat in CODEX ALIMENTARIUS (CD), in 1981, pentru toate alimentele la o doza maxima de 10 kGy. CD nu este o lege ci un ghid serios cu recunoastere mondiala. Recomandarile sale sunt facultative. Decizia finala privind adoptarea unei tehnologii este a producatorului, fiind limitata doar de legislatia din tara respectiva si eventual modelata de acceptanta publica.

Inainte de constituirea UE, in Europa au existat tari care au adoptat entuziast dezinfectia prin iradiere a marfurilor alimentare (Franta a emis pana in 1996 licente de tratament pentru 34 categorii de produse, iar alte tari favorabile iradierii alimentelor sunt Olanda, Anglia, Belgia) si tari care sub presiune politica de sorginte ecologista, au interzis formal tratamentul cu radiatii si consumul intern al alimentelor tratate astfel (Austria, Germania).

Uniunea Europeana ca ansamblu politic unitar, a trebuit sa ajunga la un compromis privind iradierea alimentelor, transpus din punct de vedere legislativ in EUROPEAN UNION DIRECTIVES: 1999/2/EC si 1999/3/EC.

In cursul anului 2002, Romania a indigenizat aceste directive, transpunandu-le in NORME PRIVIND ALIMENTELE SI INGREDIENTELE ALIMENTARE TRATATE CU RADIATII IONIZANTE, aprobate prin Ordin comun al Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF) - 855/2001, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) - 98/2002 si al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) - 90/2002.


Atit in legislatia UE cit si in cea romana, exista urmatoarele prevederi importante:

  • se aplica atit produselor fabricate indigen, cit si produselor importate;
  • se interzice aplicarea tratamentului pentru "salubrizarea" produselor degradate (mascarea alimentelor depreciate);
  • se stabilesc scheme de trasabilitate pentru alimentele tratate prin iradiere: autorizatii de tratament pentru produs si pentru instalatii, evidente ale loturilor tratate cu indicarea producatorului dar si a destinatarului;
  • exista obligatia informarii prin etichetare a utilizatorului, ca alimentul in tot sau in parte a fost iradiat; se stabilesc detalii si pentru produse comercializate in vrac, ca si pentru ingrediente utilizate in cantitati mici (condimente in salam);
  • exista o lista a alimentelor pentru care se admite a fi tratate cu radiatii, urmand ca in urma discutiilor cu organizatiile consumatorilor, industriei, oameni de stiinta si cu alte parti interesate, lista sa fie completata;
  • exista obligatia controlului pe piata; citam din NORME ..."MSF si MAAP controleaza prin autoritatile competente executarea controlului oficial al alimentelor conform reglementarilor in vigoare... in principal referitor la: ...b) comercializarea produselor alimentare iradiate, inclusiv respectarea prevederilor cu privire la etichetare"; citam din EU DIRECTIVE 1999/2/EC "Statele Membre se vor asigura ca metodele analitice folosite pentru a detecta alimentele iradiate sunt validate sau standardizate" (trad.ns.)


Urmarirea aplicarii directivelor UE

Comisia Europeana realizeaza un raport anual despre rezultatele inspectiilor efectuate la instalatiile de iradiere a alimentelor, la laboratoarele de identificare a alimentelor iradiate, precum si a verificarii producatorilor in privinta etichetarii corespunzatoare a alimentelor iradiate in statele membre. In perioada 2000-2001, opt state membre au trimis date. Doar 97 din 6651 de probe testate (1,4%) au fost gasite ca nerespectand legislatia alimentelor iradiate, nefiind corespunzator etichetate.

Mai grav a fost ca in UK, 42% din herbal supplements (suplimente alimentare din plante) erau iradiate, produsele din aceasta categorie neaflandu-se pe lista aprobata. Ca urmare, Comisia a cerut ca toate statele membre sa se concentreze asupra acestui sector pentru a determina daca o problema similara exista in alte state membre. In 2002 patru state membre (Irlanda, UK, Germania si Olanda) au testat cu precadere herbal supplements pentru a evidentia iradierea. Un procent de 29,4% din totalul produselor testate au fost gasite ca fiind iradiate sau continand componente iradiate, acestea urmand a fi retrase de pe piata.

 

Raportul Comisiei Europene (CE) despre alimentele iradiate (rezumat)
stat membru
neiradiat
iradiat si incorect etichetat
Austria
21
0
Finlanda
153
4
Germania
5491
26
Grecia
99
0
Irlanda
315
2
Olanda
88
0
Suedia
5
1
UK
479
64
Total
6651
97
(%)
98,6
1,4


Controlul alimentelor iradiate


Cei ce resping iradierea alimentelor ca solutie de dezinfectare in ciuda avizului favorabil dat de Codex Alimentarius, au mai multe argumente. Le vom trece in revista, intrucit ele se adaoga prevederilor legislative si se constituie in motivatii indirecte, de natura deontologica, pentru promovarea acestui proiect.

Cel mai consistent dintre argumente invoca posibilitatea greu de depistat de a masca deteriorarea naturala si precedenta tratamentului. Daca alimentul a fost infestat, el a fost sediul activitatii metabolice a microorganismelor si poate contine dejectii metabolice foarte periculoase cum sunt unele micotoxine - aflatoxine, toxina botulinica etc. Prin iradiere, microorganismele mor, dar micotoxinele nu sunt distruse.

Prin tratamentul cu radiatii ionizante apar produsi de radioliza stabili. Testele nutritionale si toxicologice pun in evidenta daca aceste modificari sunt sau nu acceptabile. In anumite cazuri mai apar si radicali liberi trapati (o metoda de detectie se bazeaza pe identificarea acestora). Radicalii liberi trapati - specii chimice reactive - vor interactiona cu zona lor de cantonare ulterior testelor de toxicitate. Exista, cel putin teoretic, posibilitatea ca alimentele sa sufere modificari ce nu sunt vizibile la momentul efectuarii testelor de toxicitate.
Nu este de neglijat argumentul care acorda consumatorului dreptul de a fi informat complet, corect si de a lua decizia de a cumpara sau nu un aliment iradiat in totala cunostinta de cauza. O atitudine "conservatoare" este de inteles. Rezerve, chiar opozitie au fost semnalate si la introducerea conservei alimentare metalice la inceputul sec. XX.

Argumentele de mai sus au stat la baza obligativitatii detectiei alimentelor iradiate.

In momentul actual, in Romania, controlul oficial privind iradierea alimentelor nu se aplica.

Pentru determinarea alimentelor iradiate, pe linga obligatia legislativa, mai este nevoie de metodica acceptata international, de infrastructura pentru aplicarea metodicii si de implementarea acesteia in unitati capabile sa construiasca si sa aplice un sistem de management al calitatii.

Exista un grup de 9 standarde europene (EN) dedicate controlului alimentelor iradiate. Acestea sunt in curs de indigenizare ca standarde romanesti.

Problemele legate de infrastructura sunt mai delicate intrucit standardele prevad utilizarea unei aparaturi complexe si scumpe: spectrometrie cu rezonanta electronica de spin (RES), cititor de termoluminescenta cu performante speciale (TL Reader), microscop cu epifluorescenta, gaz cromatograf de mare performanta, spectrometru de masa. In fapt un laborator dedicat trebuie sa faca o investitie cu premiza ca aceasta se va amortiza in timp lung, sau sa administreze echipamentele astfel incit sa poata fi utilizate si in alte scopuri.

Implementarea metodicii de analiza, prin complexitatea sa, impune o calificare inalta si o rigoare deosebita a personalului implicat.

Cele de mai sus indica structura unui institut de cercetare ca loc optim de constituire a acestor competente.
sus


 

Justificarea proiectului

Introducerea si implementarea metodelor de detectare a alimentelor iradiate este oportuna pentru ca:

  • ofera posibilitatea practica a aplicarii Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante;
  • vine in intampinarea exigentelor UE referitoare la piata unica si pregateste efectuarea unui screening ce cu siguranta va fi solicitat tarilor in curs de aderare;
  • pune la dispozitia exportatorilor romani de alimente un mijloc de protejare a afacerilor;
  • pune la dispozitia importatorilor de alimente/aditivi alimentari posibilitati de control;
  • asigura mijloace de control a securitatii alimentare in Romania.


Fiind eficient si atractiv, tratamentul cu radiatii ionizante este folosit la mai mult de 60 de tipuri de alimente in peste 40 de tari din intreaga lume. Condimentele sunt produsele alimentare iradiate cu cea mai mare frecventa. Alte produse alimentare iradiate frecvent sunt: fructe de mare, carne, fructe si legume. Pe de alta parte China, India, Indochina sunt lideri mondiali in exportul de condimente si fructe de mare. Intrucit numarul tarilor care dispun de iradiatoare este mare (China - 55 iradiatoare), iar tara noastra importa multe alimente, este de asteptat ca si in Romania sa se gaseasca produse alimentare iradiate. Totusi nu pare sa existe nici un produs alimentar pe piata noastra care sa mentioneze pe eticheta iradierea. In aceste conditii, este justificata suspiciunea ca alimentele iradiate ar putea fi prezente pe piata nostra fara a fi marcate si etichetate conform dispozitiilor legale in vigoare.

Romania exporta alimente produse din materii prime indigene ( de ex. salam de Sibiu) unde doar unii aditivi (de ex. piper si alte condimente) sunt de import. De asemenea, in Romania se ambaleaza si exporta alimente produse din materii prime importate -supe concentrate din legume uscate si condimente. Acesti exportatori pot avea surpriza ca alimentele lor sa contina fara stiinta lor produse iradiate. Descoperiti in urma controalelor severe ei vor trebui sa-si retraga produsele de pe pietele UE.

Recent au aparut companii straine, importatori de alimente din Romania, ce solicita documente care sa ateste ca produsele nu sunt iradiate.

Proiectul este viabil si cu sanse foarte mari de succes intrucat:

  • coordonatorul proiectului (IFIN-HH) si partenerul sau (INFM) poseda baza tehnica indispensabila pentru aplicarea standardelor din domeniu;
  • cercetatorii implicati sunt specialisti cunoscuti si versati in spectrometrie RES, termoluminescenta, fotoluminescenta stimulata si metoda estimarii cometei ADN;
  • aceste tehnici se folosesc si in dozimetrie tehnologica, dozimetrie personala, calificarea materialelor pentru tratamente cu radiatii, biofizica;
  • coordonatorul proiectului a implementat un sistem de management al calitatii in subentitatile administrative implicate in proiect si l-a autorizat si certificat intern si international iar procedurile si metodica rezultata din proiect vor fi deci adaugate intr-un ansamblu deja existent.
sus

Rezultate, impact si beneficii scontate in proiect

Prin colaborarea propusa in cadrul proiectului, 2 parteneri cu o prestigioasa activitate stiintifica pun bazele unei viitoare retele de laboratoare, care sa valorifice la maximum capacitatile tehnice si stiintifice ale cercetarii romanesti.

Certificarea tratarii, respectiv netratarii cu radiatii ionizante va deveni in curand o cerinta a comertului international cu produse agro-alimentare. Coordonatorul proiectului (IFIN-HH), care este deja implicat in acreditarea unor laboratoare de analiza si incercari (2 laboratoare in curs de acreditare RENAR si un laborator autorizat de Agentia Nationala a Medicamentului), poate asigura competenta si experienta necesara acreditarii viitoare a celor trei laboratoare de detectie a alimentelor tratate cu radiatii ionizante (doua la coordonator si unul la partenerul INFM) si poate gestiona exploatarea comerciala a acestora.

Impactul proiectului va fi de mai multe feluri:

  • Impact tehnic: Prin realizarea proiectului se creeaza premizele tehnice de aplicare a legislatiei interne. Aceasta prevede controlul alimentelor in vederea detectiei alimentelor iradiate neetichetate corespunzator, ca si legislatia UE, dar inca nu exista capabilitatea tehnica, implementarea metodicii intr-un sistem de management al calitatii, precum si experienta consolidata in aplicarea controlului.
  • Impact economic: Proiectul pune la dispozitia exportatorilor romani de alimente un mijloc de protejare a afacerilor, pune la dispozitia importatorilor de alimente/aditivi alimentari posibilitati de control oferind evaluarea si certificarea conformitatii de catre o entitate de terta parte.
  • Impact social: Proiectul asigura mijloace de control a securitatii alimentare in Romania iar prin creerea competentelor in domeniu, deschide posibilitatea participarii la proiecte regionale in Programul Cadru 6 - UE sau coordonate de Agentia Internationala pentru Energie Atomica - Vienna.


Tinand cont de volumul si tipul importurilor si exporturilor actuale ale Romaniei in ceea ce priveste produsele de interes pentru tratamentul cu radiatii ionizante, este estimata o cerere de circa 100 analize pe an inaintea introducerii obligativitatii acestei analize. Aceasta va permite dezvoltarea laboratoarelor de detectie a alimentelor tratate cu radiatii ionizante, astfel incat in 2007 acestea sa poata cofinanta punerea in practica si valorificarea serviciului de analiza intr-unul din programele nationale de cercetare, dezvoltare, inovare (de ex. RELANSIN sau echivalent).

sus


Rezultate proiect

In cele patru etape ale proiectului, s-au efectuat studii privind metodele de detectie a alimentelor iradiate, s-au elaborat proceduri de masura privind detectia alimentelor iradiate, s-au demonstrat si validat metodele de detectie a alimentelor iradiate (termoluminescenta, luminescenta fotostimulata, rezonanta electronica de spin, metoda cometei ADN) si, in cele din urma, rezultatele de detectie a alimentelor iradiate au fost diseminate la nivel national si international prin organizarea unui seminar pe aceasta tema, prin realizarea de comunicari stiintifice si prin publicarea rezultatelor prin diverse mijloace de informare in masa.

In momentul actual, in Romania, controlul oficial privind iradierea alimentelor nu se aplica. Legislatia interna prevede controlul si detectia alimentelor iradiate dar, la nivelul organismelor de control ale statului, inca nu exista capabilitatea tehnica, implementarea metodicii intr-un sistem de manangement al calitatii, precum si experienta consolidata in aplicarea controlului. Scopul principal al acestui proiect a fost tocmai indigenizarea unor standarde europene de detectie a alimentelor iradiate prin aplicarea si optimizarea lor pe produse de pe piata autohtona.

In acest sens, Laboratorul de Detectie a Alimentelor Iradiate (LDAI) din cadrul Departamentului IRASM al IFIN-HH, in ianuarie 2006 a obtinut Notificarea Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) pentru cele trei metode de detectie prin rezonanta electronica de spin iar in mai 2006 a depus la RENAR cererea de acreditare pentru cele trei incercari. LDAI este primul laborator din tara care este notificat CNCAN pe aceste metode de detectie si care a depus cerere de acreditare la RENAR.

Prin realizarea proiectului se creeaza premizele tehnice de aplicare a legislatiei interne si europene privind iradierea alimentelor, detectia alimentelor iradiate si circulatia acestor produse pe piata romaneasca. Proiectul pune la dispozitia organismelor de analiza si control a calitatii alimentelor un mijloc standardizat de detectie a alimentelor iradiate. Prin implementarea metodelor de detectie a alimentelor iradiate se va asigura o mai buna protectie a consumatorului iar comerciantii de alimente vor avea la dispozitie un mijloc de control a calitatii produselor comercializate de ei. Prin implementarea acestor metode va creste increderea consumatorilor si comerciantilor romani si straini in produsele alimentare care circula pe piata romaneasca.

Rezultatele obtinute in cadrul acestui proiect pot fi extinse la laboratoarele de stat pentru analiza si controlul calitatii alimentelor. Acestea pot profita de experienta acumulata in acest proiect pentru a adopta si aplica metodele de detectie a alimentelor iradiate.

Diseminarea rezultatelor proiectului s-a facut prin:

  1. Organizarea pe 22 iunie 2006, la sediul IRASM, a unui seminar national privind detectia alimentelor iradiate.
  2. Participarea la conferinte nationale si internationale: a.International Meeting on Radiation Processing, 26 februarie – 03 martie 2006, Kuala Lumpur, Malaezia – 1 articol (poster) ce urmeaza a fi publicat in revista Radiation Physics and Chemistry. b.Conferinta Nationala de Fizica Aplicata, 9-10 iunie 2006, Galati – 2 articole (prezentari orale) ce urmeaza a fi publicate in Analele Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati. c.Tihany Symposium on Radiation Chemistry, 26-31 august 2006, Eger, Ungaria – 1 articol (poster) ce urmeaza a fi publicat in revista Radiation Physics and Chemistry. d.Conferinta Societatii Europene pentru Metode Noi in Agricultura (ESNA), 10-14 septembrie 2006, Iasi – 2 articole (poster) ce urmeaza a fi publicate in Scientific Research of Horticulture.
  3. Diseminare prin mass media:
    1. Participare la redactarea unui articol pentru revista „Stiinta pentru toti”.
    2. Scurt interviu pentru Radio Romania.
    3. Participare, la postul Radio Romania, la o emisiune dedicata iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate.
  4. Indrumare masterand de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Banatul din Timisoara pentru redactare disertatie pe tema iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate.

Pe data de 22 iunie 2006, la sediul IRASM a avut loc seminarul national dedicat comunicarii rezultatelor proiectului in domeniul detectiei alimentelor iradiate. La seminar au fost invitati sa participe pe langa cercetatori, reprezentanti ai Programului CALIST, reprezentanti ai organismelor de stat cu atributii in reglementarea domeniului iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate -Institute de Sanatate Publica (ISP), Directii de Sanatate Publica (DSP), Insitute de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV), Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), Asociatia Romana de Standardizare (ASRO)-, reprezentati ai firmelor din industria alimentara (Romalimenta, Agrirom, Agroalim, Cris-Tim, Distrifrut, European Foods etc), reprezentanti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si Organizatiei pentru Protectia Consumatorilor (OPC), reprezentanti ai mass media.

De asemenea, seminarul s-a dorit a fi deschis pentru toti cei interesati de domeniul iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate. De aceea, in afara de invitatiile trimise nominal, pe pagina web a IRASM au fost publicate invitatia de participare si programul seminarului.

Lucrarile seminarului s-au desfasurat dupa cum urmeaza:

Sesiunea I – Deschidere si prezentari generale.
ora 9:30 – Cuvant de deschidere.
ora 10:00 - Certitudini si oportunitati in activitatea Centrului de Iradieri Tehnologice IRASM.
ora 10:30 - Iradierea alimentelor.
ora 11:00 - Detectia alimentelor iradiate.

Sesiunea II – Prezentari realizari in proiectul CALIST 5111: “Metode de detectie a alimentelor ce au fost supuse tratamentului cu radiatii ionizante”.

ora 12:00 - Prezentare metode rezonanta electronica de spin. [ prezentare (.ppt) ]

ora12:30 - Prezentare metoda estimarii “cometei” ADN. [ prezentare (.ppt) ]

ora 13:00 - Prezentare metode termoluminescenta si luminescenta fotostimulata. [ prezentare (.ppt) ]

Sesiunea III – Vizita LDAI-IRASM, masa rotunda, inchidere seminar.
ora 14:00 - Vizita la Laboratorul de Detectie a Alimentelor Iradiate.
ora 14:30 - Masa rotunda: “Organizarea eficienta a supravegherii pietei alimentelor iradiate”.

La seminar au participat cercetatori, reprezentati ai ISP, IISPV, CNCAN, ASRO si reprezentanti ai mass media. Participantilor la seminar li s-au pus la dispozitie urmatoarele materiale:

  1. Brosura cu titlul “Iradierea alimentelor si detectia alimentelor iradiate”, editata de Departamentul IRASM din cadrul IFIN-HH.
  2. Un CD continand prezentarile vorbitorilor din cadrul seminarului si documente oficiale nationale si internationale din domeniul iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate.
  3. Un chestionar de evaluare a seminarului.

In urma analizarii raspunsurilor participantilor, se poate spune ca:
-78% aveau cunostinte privind domeniul iradierii alimentelor;
-57% aveau cunostinte privind domeniul detectiei alimentelor iradiate;
-14% aveau activitate in domeniul iradierii alimentelor;
-28% aveau activitate in domeniul detectiei alimentelor iradiate;
-100% considera interesanta si utila tehnologia iradierii alimentelor;
-100% considera interesanta si utila detectia alimentelor iradiate;
-64% intrevad potentiale colaborari in urma seminarului;
-100% considera ca este necesara o actiune mai ampla de instruire / informare a specialistilor si responsabililor;
-100% considera ca este necesara o actiune mai ampla de informare a publicului larg si organizatiilor de protectie a consumatorilor;
-57% considera ca Romania este pregatita tehnic pentru aplicarea iradierii alimentelor;
-35% considera ca Romania este pregatita tehnic pentru efectuarea detectiei alimentelor iradiate si raportarea rezultatelor catre UE.

In ce priveste evaluarea calitatii stiintifice si organizarii seminarului, toti participantii au avut aprecieri de bine si foarte bine. La capitolul sugestii de imbunatatire a activitatii in domeniile iradierii alimentelor si detectiei alimentelor iradiate, un participant a cerut:

  1. Transparenta in privinta viitoarelor iradieri de alimente in Romania, adica sa se stie ce firme fac iradieri si pentru ce produse.
  2. Crearea si mediatizarea unui sistem prin care sa se evite “mica intelegere” intre clientii si prestatorii de servicii de iradiere.

In concluzie, se poate spune ca obiectivele planificate pentru acest proiectul au fost realizate integral.

sus